For the complete experience, please enable JavaScript in your browser.
Prezentare generalaStiri Traian ZorzoliuMuzeu, Pavilionul principalCasa TaraneascaBordeiArheoparcul GumelnitaMuzeul VinuluiCetatea Dacica de la SprancenataContact
sigla olt.jpg
MUZEUL
DRAGANESTI-OLT
DSCN8916.JPGDSCN8768.JPG
Traian Zorzoliu
images.jpg
-La circa 300 metri pe direcţia nord-vest, în Sălişte se află vatra unei aşezări din secolul IV, sit arheologic; -La nord de ocul unde se va reconstitui dava de la Drăgăneşti-Olt, de-a lungul tresei Oltului spre nord, sunt înşirate mai multe vetre de aşezări din epoca bronzului ( la Comani în gura văii Jugălia), aşezare dacică ( pe Iminog la Găldae Mărunţei), vatra vilei rustice romane, (la Gigărtu- Mărunţei, cu apeductul din Godinaci-Mărunţei) şi vtra renumitului sat dacic de la Bălăneşti, situată pe valea Coteniţei unde s-a descoperit tezaurul unei căpetenii getice, aflat la Muzeul Naţional din Bucureşti. -La sud de locul unde se va reconstitui dava de la Drăgăneşti-Olt sunt numeroase aşezări care au făcut obiectul unor studii arheologice. În aeste locuri, unele aşezări, sunt declarate situri arheologice. Dintre acetea menţionăm: tellul gumelniţean din lunca Oltului , necropola Ferigele din via Mocioacă, ,asezarea dacică şi medievală timpurie de la IRIC, vatra satului din secoul IV de la Dăneasa-Borcescu, etc. Reconstituirea acestei dave este motivată şi de existenţa al Drăgăneşti-Olt a Muzeului Câmpiei Boianului, şi a mai multor instituţii muzeale ce formează un traseu turistic în zona de sud est a judeţului Olt. IMAGINI A LE PINTENULUI DE LA DRĂGĂNEŞTI-OLT, PE CARE SE VA RECONSTITUI DAVA DE LA SPRÂNCENATA IMAGINI ALE MACHETEI DAVEI DE LA DRĂGĂNEŞTI-OLT Muzeograf, Traian Zorzoliu
cetatea.jpg
DRAĂGĂANEŞSTI-OLT DAVA GETICĂA DE LA DRĂAGĂANEŞSTI-OLT, O REPLICAĂ A DAVEI DE LA SPRÂNCENATA STUDII PRIVIND RECONSTITUIREA DAVEI GETICE DE LA SPRÂNCENATA PRIN REPLICA DE LA DRĂGĂNEŞTI- OLT Terasa Oltului în zona oraşului Drăgăneşti-Olt, înălţată faţă de nivelul apei, ca la Sprâncenata, este un loc potrivit pentru reconstruirea unei dave getice. Semnalată cu caracter general . privind existenţa unei ,,cetăţi,, getice la Spâncenata s-a făcut neântrerupt, de la părăsirea ei la începutul mileniului I e.n., şi până în zilele noastre. Investigaţiile preliminare de teren, ca şi unele descoperiri întâmplătoare , au adus date suplimentare de interes major pentru efectuarea unor săpături arheologice pe vatra acestei cetăţi.. Între anii 1976-1983, prof. univ. dr. Constantin Preda , în colaborare cu Muzeul Judeţean Olt, a efectuat săpături arheoogice pe vatra davei de la Sprâncenata. Rezultatele obţinute de pe urma acestor săpături redactate în lucrarea cu tilul GETO-DACII DIN BAZINUL INFERIOR AL OLTULUI DAVA DE LA SPRÂNCENATA a apărută la Editura Academiei Republicii Socialiste România- Bucureşti 1986 şi vor sta la baza lucrărilor de reconstituirea acestei cetăţi la Drăgăneşti-Olt, pe un pinten situat lângă terasa superioară a Oltului
DAVA GETICĂ DE LA DRĂGĂNEŞTI-OLT, O REPLICĂ A CETĂŢII DE LA SPRÂNCENATA La 30 km. sud de Slatina, pe partea stângă a văii Oltului , sub terasa primară a acestuia, se află oraşul Drăgăneşti-Olt , în alcătuirea căruia au intrat satelle Peretu ,Drăgăneşti şi Comani. În acest sector , în dreptul satului Peretu, albia râului s-a deplasat mult spre vest, situată acum la o distanţă de circa 4 km. faţă de terasa Oltului. Nu se poate preciza unde era albia Oltului în vremea geto-dacilor. Toate satele ce compun oraşul Drăgăneşti-Olt se înşiră continuu, pe o distanţă de 7 km. de-a lungul terasei Oltului. În acest sector, mai mult decât în partea de nord, terasa amintită domină prin înălţimea ei întreaga luncă şi valea Oltului. Se ştie că până la începutul secolului nostru, lunca Oltului era o zonă mlăştinoasă şi mereu inundabilă , din marginea comunei Drăgăneşti şi pănă la albia Oltului, iar satul avea vatra înşirată la baza ultimei terase, plină de izvoare . În partea de est a terasei, pe culmea acesteia, se întinde marea câmpie a Boianului, teren propice pentru agricultură şi creşterea vitelor, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. La Drăgăneşti, la nord de Comani, lângă terasă se află un pinten care poate să ofere condiţiile de stabilirea unei aşezări antice în general, şi a unei dave geto-dacice în special. Acest pinten cu o înălţime de 25 faţă de următoarea terasă, pe care se află vatra localităţii Drăgăneşti-Olt, are forma ovală cu dimensiunile 36 X 70 m. şi este înconjurată, cu excepţia părţii de est, pe toate laturile, de pante foarte înclinate, greu accesibile. Din acest punct vizibilitatea văii Oltului se întinde pe 25-30 km. La piciorul terasei, la sud est de pinten se află izvoare iar la sud şi nord vest urmele unor culturi materiale , care au atras atenţia arheologilor. Prima menţiune despre cetatea de la Sprâncenata o întâlnim în răspunsul învăţătorului Ion Dumitrescu din Viespeşti, la Chestionarul lui Alexandru Odobescu, informare ce a apărut in Marele dicţionar geografic al României, sub numele de Cetatea de la Gâlmee. O altă persoană care s-a ocupat de popularizarea acestei Dave a fost prof. Niţu Tudor, care a înjghebat la şcoala din Viespeşti o colecţie muzeală, astăzi Muzeul Comunal Sprânceata cu sediul în Căminul cultural. În perioada săpăturilor arheologice am fâcut o periegheză pe malul Oltului de la Sprâncenata, către Dunăre, descoperind la Pleaşov (Saielele) o aşezare getică mult mai mare. Semnalarea fâcută a confirmat că aşezarea avea şi rolul de refugiu pentru populaţia din zona.
SĂPĂTURILE ARHEOLOGTICE DE LA SPRÂNCENATA Dava de la Sprâncenata se află pe un teren detaşat din ultima terasă a Oltului, de o formă prelungită cu o lungime de 110 m., pe direcţia nord sud şi cu lăţimi variabile între 15 şi 30 m. pe direcţia est vest . Săpăturile întreprinse în campaniile 1976-1983 au constat din secţiuni paralele, orientate perpendicular pe lungimea pitenului, aproximativ pe direcţia E-V. Au fost săpate 20 de şanţuri, care secţionează aşezarea pe întreaga lăţime, având dimensiuni între 24-27 m.lungime, cu lăţimi de 1,5 şi 2 m. şi în adâncime până la peste 2 m. planşele 6,7,8,9 anexate. Putem spune că situl arheologic unde a existat dava geică Sprâncenata a fost cercetat pe întreaga suprafaţă, pînă la peste 2 m. adâncime, ajungându-se la stratul de pământ neumblat. Materialul arheologic recuperat şi urmele locuinţelor menţionate în planşele cu reprezentările grafice ale profilelor şanţurilor cât şi pe planşele cu reprezentările orizontale formează informaţia de bazîă, pentru reconstituirea acestei dave la marginea de est al localitţii Drăgăneşti-Olt, teren pe care nu se află un sit arheologic. DAVA GETICĂ DE LA SPRÂNCENATA (GÂLMEE) A FOST CENTRUL ECONOMIC, POLITIC, CULTURAL-RELIGIOS, DE SUPRAVEGHERE ŞI CHIAR MILITAR AL LUMII GEŢILOR DE PE VALEA OLTULUI INFERIOR . Datorită condiţiilor geografice şi climatice prielnice, Câmpia Română a oferit de-a lungul veacurilor posibilitatea de a fi locuită neântrerupt, în imediata apropiere a apelor. Pentru lumea geţilor de pe valea Oltului inferior, DAVA de la Sprâncenata prin dimensiunea ei avea un rol politic, economic, religios, de supraveghere şi chiar militar. In vremea când la Sprâncenata exista o activitate înfloritoare (secolul I î.de Cr.) lumea dacilor avea trei categorii mai importante de locuire : stânele, aşezările deschise şi aşezările fortificate. 1.-Primul tip stânele, seamănau cu stânele noastre actuale întâlnite şi astăzi în zonele de munte, mai ales din masivele izolate şi mai greu accesibile, şi pe văile apelor la câmpie, iar iarna veneau cu turmele în aşezările mari. Stâna era formată dintr-o construcţie de lemn, fără lipitură sau tencuială, cu un inventar specific, mai ales din ceramică şi ocolul pentru oi. Ca stână erau folosite şi peşterile.
2.-Aşezările deschise ale geţilor de câpie şi ale dacilor de munte. Geţii din Câmpia Română foloseau ca locuinţă bordeiul şi casele de suprafaţă, de formă ovală, rombică, rectangulară, patrulaterică cu colţurile rotunjite, la un metru adâncime, având 5 metrii lungime şi 3 meri lăţime. Pentru construirea locuinţelor foloseau lemnul, treistia şi păpurişul. În încăperi erau vetre, alteori vetrele erau în afara locuinţelor. Bordeiele aveau trepte de coborâre. Majoritatea locuinţelor din Câmpia Română o reprezentau însă casele la suprafaţa solului. Construite pe un schelet de pari groşi, ce susţinea o împletitură deasă de nuiele, peste care se aşeza un strat dens de lipitură de lut amestecat cu paie. Deşi majoritatea locuinţelor arau acoperite cu stuf (treistie) sau paie, erau şi case cu acoperişul din ţigle de lut ars.. Scheletul lemnos era prins cu scoabe şi cuie iar podelele erau din lut bătătorit şi spoit. Uşile erau din lemn având zăvoare cu chei din lemn şi mai rar din metal. Locuinţele aveau în colţul din nord-vest o vatră deschisă, aproape rotundă cu diametru de circa 1,20 m.. Vetrele erau din lut care se ardea în timpul utilizării. Aici se prepara hrana. Unele vetre aveau modele încizate. Casele ajungeau până la dimensiunile de 6 x 4 m. Tehnica de construire se mai află şi astăzi la casele bătrâneşti. S-au descoperit şi case cu construcţii auxiliare (bucătării) de pănâ la 7 X 6 m. prevăzute cu câte un cuptor rotund cu un diametru de 1-1,85 m.Grânele se păstrau in chiupuri sau construcţii cu absidă.Din gospodării nu lipseau construcţiile menajere, toaleta şi groapa de gunoi.La deal casele puteau fi ca şi la câmpie dar şi poligonale cu 6-8 laturi. Se construiau din lemn (bârne) şi se lipeau pe interior cu lut, rareori colorat.Unele case aveau prispă. Uşile erau masive, bătute cu ţinte de fier.Se aflau şi case cu etaj. La parter era depozitul de alimente iar la etaj spaţiul de locuit. Acoperişul era în două ape.
3.-Cetăţile erau împrejmuite de un val de pământ şi palisade .Lipsindu-le piatra Geţii din Câmpia Română şi-au creat fortificaţii mult mai simple, dar eficace. Cetăţile din această regiune erau fortificate, cu şanţ de pământ în general, de 2 m. adâncime şi 5 m. lăţime, apoi urma un val de pământ ( ars de cele mai multe ori ) cu lăţimea de 3 m şi înălţima medie de 5 m. ( unele atingeau şi 30 m. cum a fost la cetatea de la Costeşti ). În acest val era amplasată palisada alcătuită din stâlpi groşi de lemn. Au fost şi cetăţi apărate natural pe poţiuni de perimetru, restul închizându-se artificial ,cum este cazul la Sprâncenata.Locurile fortificate natural sunt rar întâlnite în Câmpia Munteniei Cetăţuia de la Sprâncenata, ce domina valea Oltului, făcea parte din lanţul davelor fortificate de-a lungul Oltului, până spre pasurile carpatice (Turnu Roşu, Bran etc.).În apropiere, în Teliorman, la Albeşti, Orbeasca, Roşiorii de Vede, au fost cetăţi asemănătoare cu cea de la Sprâncenata, dar pin poziţia ei, dava de la Sprâncenata, reprezintă o adevărată cetate naturală, fiind înconjurată din toate părţile de râpi abrupte şi înalte. Şi terenul pe care se reconstituie la Drăgăneşti-Olt această cetăţuie este înconjurat din trei părţi de râpi naturale. În concluzie, dava getică de la Sprâncenata, satul Gâlmee, reconstituită la Drăgăneşti-Olt, se înscrie în rândul centrelor mici economice, politice, religioase, de observaţie şi chiar militare , a lumii getice din secolul I î.de Hristos.
LA DRĂGĂNEŞTI-OLT O REPLICĂ A DAVEI GETICE DE LA SPRÂNCENA Demersurile Muzeului Câmpiei Boianului, privind reconstituirea davei getice da al Sprâncenata, au eşuat din următoarele motive: -Terenul pe care se află cetatea de la Sprâncenata nu se află în posesia nimănui şi Primăria comunei Sprâncenata a refuzat să facă demersurile necesare pentru a se atribui acest teren necesar reconstituirii cetăţii. -Terenul din jurul vetrei cetăţii este dat cu titlu de proprietate cetăţenilor din comună blocând calea de acces la cetate. Drumul pe care se mai poate ajunge în prezent este ocolitor şi accesibil numai vara când nu sunt precipitaţii. -După întocmirea unei documentaţii sumare Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Nţional Olt, a precizat că o reconstituire pe un sit arheologic necesită multe aprobări şi cheltuieli suplimentare privind supravegherea lucrărilor şi a recomndat reconstituirea davei pe un alt teren similar cu cel aflat la Sprâncenata. Având o experienţă privind reconstituirea de aşezări antice, am decis să facem o replică a davei getice de la Sprâncenata la Drăgăneşti-Olt, pe un teren similar cu cel de la Sprâncenata. Această decizie este motivată de următoarele considerente : -Terenul pe care se va reconstitui dava este situat la est de vatra localităţii Drăgăneşti-Olt, lăngă terasa superioară a Oltului, la 300 metri de ultima locuinţă din vatra oraşului . -Calea de acces la cetate, de circa 1500 metri, faţă de drumul judeţean Slatina Turnu Măgurele este făcută cu un drum betonat care merge la castelul de apă al oraşului şi este deszăpezit pe timpul iernii. Lângă terasa superioară a Oltului se află un pinten asemănător cu cel de la Sprăncenate înalt de circa 25 metrii faţă de vatra oraşului . Acest pinten este înconjurat mai mult de trei sferturi de o pantă inclinată de circa 75 de grade, înconjurat de aşezări antice, din care menţionăm:
1.bmpDSCF1629.JPGDSCF1630.JPGDSCF1632.JPGDSCF1633.JPGDSCF1637.JPGDSCF1638.JPGDSCF1643.JPGCabanova Sitebuilder